Apnee în somn: când trebuie să mergi la medic

Ce este apneea în somn și când a fost clasificată drept afecțiune? 

Dacă te întrebi ce este apneea în somn, aceasta este caracterizată de pauze de respirație dese în timpul somnului. Aceste pauze durează câteva secunde sau câteva minute și apar de mai multe ori într-o oră. 

Există două tipuri de apnee în somn:

• apneea obstructivă de somn, cea mai comună, cauzată de blocarea parțială sau completă a căilor respiratorii 
• apneea centrală, care apare atunci când creierul nu trimite semnalele adecvate mușchilor responsabili de respirație.

Este bine să știi că apneea în somn a fost recunoscută ca afecțiune distinctă în anul 1960, iar în  1965, a fost publicat un studiu detaliat care a identificat și caracterizat sindromul de apnee în somn obstructiv. S-a observat legătura dintre pauzele respiratorii și somnolența excesivă în timpul zilei, contribuind astfel la înțelegerea acestei afecțiuni. Cu toate acestea, manifestările clinice ale apneei în somn au fost recunoscute încă din antichitate, deși nu erau bine înțelese.

Prevalența apneei în somn 

Astăzi, apneea în somn (înecatul în somn) este considerată o problemă majoră de sănătate publică, afectând milioane de oameni din întreaga lume. Diagnosticul și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru a preveni complicațiile severe. 

Apneea în somn apare mai frecvent la anumite grupuri de persoane. Obezitatea este un factor de risc major, deoarece excesul de greutate contribuie la obstrucția căilor respiratorii. Bărbații sunt mai predispuși decât femeile să dezvolte această afecțiune, deși riscul pentru femei crește după menopauză. Persoanele în vârstă sunt, de asemenea, mai susceptibile, datorită slăbirii tonusului muscular și a modificărilor structurale ale căilor respiratorii. Alte grupuri de risc includ persoanele cu istoric familial de apnee în somn, fumătorii și cei cu afecțiuni cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul.

Apneea în somn: cauze și factori de risc

Ca orice afecțiune, apneea în somn este influențată de mai mulți factori de risc care pot contribui la apariția și agravarea acestei afecțiuni. 

Se cunoaște faptul că una dintre principalele cauze apnee în somn este obezitatea. Excesul de greutate, în special acumularea de grăsime în jurul gâtului, poate exercita presiune asupra căilor respiratorii, provocând obstrucția acestora în timpul somnului. Circumferința mare a gâtului este, de asemenea, asociată cu un risc crescut de apnee obstructivă în somn.

Sexul este un alt factor de risc. Studiile arată că bărbații sunt mai predispuși decât femeile să dezvolte apnee în somn, deși riscul pentru femei crește după menopauză. 

Vârsta înaintată este un alt factor de risc important, deoarece tonusul muscular al căilor respiratorii tinde să slăbească odată cu îmbătrânirea, crescând probabilitatea de obstrucție.

Și factorii genetici trebuie luați în calcul. Un istoric familial de apnee în somn poate indica o predispoziție genetică pentru această tulburare. Anumite trăsături anatomice, cum ar fi un maxilar mic sau retrognatismul mandibular pot, de asemenea, să contribuie la îngustarea căilor respiratorii.

Alți factori de risc includ consumul de alcool și fumatul. Alcoolul relaxează mușchii gâtului, facilitând obstrucția căilor respiratorii, în timp ce fumatul poate inflama și irita aceste căi. Afecțiunile cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul, sunt, de asemenea, asociate cu un risc crescut de apnee în somn.

Cum se manifestă apneea în somn? 

Apneea în somn este caracterizată printr-o serie de simptome care pot varia în intensitate și frecvență de la o persoană la alta. 

• Sforăitul: unul dintre cele mai comune simptome este sforăitul puternic și persistent, care este adesea observat de partenerul de pat. Sforăitul este cauzat de obstrucția parțială a căilor respiratorii, care face ca aerul să vibreze țesuturile din gât în timpul respirației.
• Pauza respiratorie: un alt simptom care indică apnee în somn. Aceste episoade de pauză în respirație pot dura de la câteva secunde până la câteva minute și pot apărea de mai multe ori pe oră. De multe ori, persoana afectată nu este conștientă de aceste pauze, dar partenerul de pat le poate observa și poate deveni alarmat de acestea.
• Somnolența excesivă în timpul zilei: este un alt simptom major al apneei în somn. Datorită fragmentării somnului și a scăderii calității acestuia, persoanele afectate se simt adesea obosite și lipsite de energie pe parcursul zilei. Acest lucru poate duce la dificultăți de concentrare, performanțe slabe la locul de muncă sau la școală și un risc crescut de accidente, în special la volan.
• Treziri frecvente în timpul nopții, adesea însoțite de senzația de sufocare sau de gât uscat. Insomnie sau dificultăți în a adormi. 
• Gura uscată și durerile de cap dimineața sunt alte simptome comune, cauzate de respirația pe gură și de lipsa oxigenului în timpul somnului.
• Iritabilitate, schimbări de dispoziție și depresie. 
• Problemele cognitive, cum ar fi dificultățile de memorie și de luare a deciziilor, sunt de asemenea frecvente.

Complicații apnee în somn: ce se întâmplă dacă nu mergi la medic 

Apneea în somn poate duce la o serie de complicații grave dacă nu este tratată corespunzător. Una dintre cele mai importante complicații este hipertensiunea arterială. Pauzele repetate în respirație cauzează o scădere a nivelului de oxigen în sânge, ceea ce poate determina creșterea tensiunii arteriale și, în timp, dezvoltarea hipertensiunii cronice.

Bolile cardiovasculare sunt, de asemenea, strâns legate de apneea în somn. Această afecțiune crește riscul de infarct miocardic, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral. Ritmurile cardiace anormale, cum ar fi fibrilația atrială, pot fi, de asemenea, mai frecvente la persoanele cu apnee în somn.

Diabetul de tip 2 este o altă complicație asociată. Apneea în somn poate influența metabolismul glucozei și sensibilitatea la insulină, crescând riscul de a dezvolta diabet. În plus, inflamația cronică și stresul oxidativ, rezultate din scăderea oxigenării nocturne, pot agrava starea metabolică.

Problemele cognitive și emoționale sunt frecvente la persoanele cu apnee în somn netratată. Acestea includ dificultăți de concentrare, probleme de memorie și depresie. Somnolența excesivă în timpul zilei poate afecta performanțele la locul de muncă și poate crește riscul de accidente, în special în timpul conducerii vehiculelor.

Cum se diagnostichează apneea în somn? 

Diagnosticul apneei în somn implică o serie de evaluări clinice și teste specifice pentru a identifica pauzele respiratorii și impactul acestora asupra sănătății. Se începe de obicei cu o consultație medicală detaliată, în care pacientul este întrebat despre simptomele resimțite, istoricul medical și stilul de viață. Medicul poate solicita și informații de la parteneri sau familie, care pot observa mai ușor episoadele de apnee și sforăitul.

Unul dintre testele principale pentru diagnosticul apneei în somn este polisomnografia. Acesta este un test efectuat într-un laborator de somn, unde pacientul este monitorizat pe parcursul unei nopți întregi. Polisomnografia măsoară diverse funcții fiziologice, cum ar fi activitatea cerebrală, nivelul de oxigen din sânge, ritmul cardiac, respirația și mișcările corpului. Datele obținute ajută la identificarea și cuantificarea episoadelor de apnee și hipopnee (reducerea parțială a fluxului de aer).

Un alt test utilizat este poligrafia respiratorie, care poate fi efectuată și acasă. Acesta este un test mai simplu decât polisomnografia, măsurând în principal fluxul de aer, nivelul de oxigen și ritmul cardiac. Deși mai puțin detaliat, poligrafia poate fi utilă în diagnosticul inițial al apneei în somn.

Evaluarea suplimentară poate include și teste pentru identificarea altor afecțiuni asociate, cum ar fi hipertensiunea arterială sau problemele metabolice. Diagnosticul corect al apneei în somn este esențial pentru a stabili un plan de tratament adecvat. 

Opțiuni de tratament pentru apneea în somn 

Ca în cazul oricărei afecțiuni, tratamentul apneei în somn variază în funcție de severitatea afecțiunii și de cauzele sale. Este bine să știi că apneea în somn se vindecă și scopul principal al tratamentului este de a menține căile respiratorii deschise în timpul somnului, pentru a preveni pauzele respiratorii și a îmbunătăți calitatea somnului. Există mai multe opțiuni de tratament, incluzând schimbări în stilul de viață, terapii medicale și intervenții chirurgicale.

Schimbări ale stilului de viață 

Schimbările în stilul de viață sunt adesea primul pas în gestionarea apneei în somn, mai ales pentru cazurile ușoare. Acestea pot include următoarele. 

• Pierderea în greutate: excesul de greutate, în special în jurul gâtului, poate contribui la obstrucția căilor respiratorii. Pierderea în greutate poate reduce semnificativ numărul de episoade de apnee.
• Evitarea alcoolului și sedativelor: aceste substanțe relaxează mușchii gâtului, crescând riscul de obstrucție a căilor respiratorii.
• Schimbarea poziției de somn: dormitul pe spate poate agrava apneea. Dormitul pe o parte poate ajuta la menținerea căilor respiratorii deschise.
• Renunțarea la fumat: fumatul poate provoca inflamații și retenție de lichide în căile respiratorii superioare, agravând simptomele apneei.

Tratament cu dispozitive medicale

Pentru cazurile moderate și severe de apnee în somn, sunt disponibile diverse dispozitive medicale care pot ajuta la menținerea căilor respiratorii deschise. 

• CPAP (Presiune pozitivă continuă în căile respiratorii): acesta este tratamentul standard pentru apneea obstructivă în somn. Un aparat CPAP furnizează un flux constant de aer printr-o mască, menținând căile respiratorii deschise în timpul somnului.
• Dispozitive de avansare mandibulară (MAD): aceste dispozitive dentare sunt purtate în gură și ajută la avansarea mandibulei înainte, prevenind colapsul căilor respiratorii.

Tratament chirurgical

În cazurile severe sau când alte tratamente nu sunt eficiente, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Opțiunile chirurgicale includ următoarele. 

• Uvulopalatofaringoplastia: procedură ce implică îndepărtarea țesuturilor în exces din gât pentru a lărgi căile respiratorii.
• Chirurgia maxilofacială: aceasta poate include repoziționarea oaselor maxilare pentru a mări spațiul căilor respiratorii.
• Stimulatorul nervului hipoglos: acesta este un dispozitiv implantabil care stimulează nervul care controlează mușchii limbii, menținând căile respiratorii deschise.

Alte terapii

În unele cazuri, terapiile complementare pot fi benefice. 

• Terapii comportamentale: incluzând terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, care poate ajuta la îmbunătățirea calității somnului.
• Tratamente pentru afecțiuni asociate: gestionarea altor condiții de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau refluxul gastroesofagian, poate contribui la reducerea simptomelor apneei.

Tratamentul apneei în somn este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții și prevenirea complicațiilor pe termen lung. Un plan de tratament personalizat, elaborat împreună cu un specialist în somnologie, poate asigura cele mai bune rezultate pentru fiecare pacient.

Cum să previi apneea în somn? 

Cel mai important este să previi apneea în somn, prin adoptarea unor măsuri care pot reduce riscul de a dezvolta această afecțiune sau pot diminua severitatea simptomelor. Un factor crucial în prevenție este menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Obezitatea, în special acumularea de grăsime în jurul gâtului, poate contribui la obstrucția căilor respiratorii. 

Evitarea consumului de alcool și sedative înainte de culcare este, de asemenea, importantă. Aceste substanțe relaxează mușchii gâtului, ceea ce poate agrava apneea în somn. 

Renunțarea la fumat este o altă măsură preventivă eficientă, deoarece fumatul poate provoca inflamații și congestie în căile respiratorii superioare.

Menținerea unei poziții adecvate de somn poate preveni apneea în somn. Dormitul pe o parte, în loc de spate, poate ajuta la menținerea căilor respiratorii deschise. Există și dispozitive speciale care ajută la menținerea acestei poziții pe parcursul nopții.

Tratarea promptă a congestiei nazale sau a altor probleme respiratorii poate preveni agravarea apneei. Utilizarea umidificatoarelor și evitarea alergenilor contribuie la menținerea căilor respiratorii libere.

Prin adoptarea acestor măsuri preventive, riscul de a dezvolta apnee în somn poate fi redus semnificativ, iar calitatea somnului și a vieții pot fi îmbunătățite.

Așadar, pentru a evita apneea în somn, ține cont de sfaturile de prevenție, iar dacă bănuiești că suferi de această afecțiune, adresează-te cât mai rapid medicului specialist. 

Surse: 

• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8718-sleep-apnea 
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleep-apnea/symptoms-causes/syc-20377631 
• https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-apnea/sleep-apnea 
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/obstructive-sleep-apnea/symptoms-causes/syc-20352090