De ce tresari în somn: cauze și cum poți preveni

Știai că tresăritul în somn este o experiență comună a oamenilor și chiar și a animalelor, dar adesea surprinzătoare și derutantă? Mulți oameni au trecut prin acele momente în care, chiar înainte de a adormi complet, simt o smucitură bruscă a corpului, aproape ca și cum ar cădea sau s-ar dezechilibra. Această mișcare involuntară poate fi suficient de puternică încât să te trezească pentru o clipă sau să te facă să te simți dezorientat. Tresăritul în somn este, de regulă, o reacție fiziologică inofensivă, însă, în anumite cazuri, poate fi un semn al unei probleme de sănătate mai serioase.

În timp ce mulți oameni consideră tresăritul în somn deranjant, alții abia îl observă. Fiecare dintre noi poate tresări în somn din motive variate, iar aceste mișcări bruște sunt, în majoritatea cazurilor, o parte normală a tranziției corpului nostru de la starea de veghe la cea de somn. Cu toate acestea, există și factori externi și interni care pot influența frecvența și intensitatea acestor tresăriri. În continuare, îți vom vorbi despre cauzele comune ale tresăritului în somn, cum se simte această experiență și cum se pot gestiona sau preveni aceste episoade.

Cauzele tresăritului în somn

Este bine să știi că tresăritul în somn are loc în timpul tranziției dintre veghe și somn. Aceasta este perioada scurtă dintre momentul în care suntem încă conștienți și starea de somn profund. În timpul acestei tranziții, corpul începe să se relaxeze, iar activitatea cerebrală se modifică. În acest proces, pot apărea impulsuri nervoase care determină mișcări bruște ale mușchilor.

Există mai multe teorii care încearcă să explice de ce tresărim în somn. De exemplu, în momentul în care corpul începe să se relaxeze, creierul poate interpreta această relaxare rapidă ca un semn de pericol. În mod eronat, acesta ar putea percepe starea de relaxare ca pe o cădere și, ca răspuns, trimite impulsuri pentru a ne "trezi" și a ne proteja. Această teorie este susținută de faptul că multe dintre tresăriri sunt însoțite de senzația de cădere.

Dacă suntem foarte obosiți, corpul nostru poate trece mai rapid prin etapele somnului, iar acest lucru poate perturba mecanismul normal de adormire. Acest salt de la veghe la somn poate determina apariția miocloniilor hipnice.

Persoanele care se confruntă cu stres sau anxietate au o activitate mentală mai intensă înainte de culcare. Gândurile agitate și tensiunea psihică pot perturba procesul normal de relaxare, ceea ce poate duce la tresăriri.

Consumul excesiv de cofeină sau alte stimulente, mai ales înainte de somn, poate crește riscul de a experimenta tresăriri în somn. Aceste substanțe influențează activitatea sistemului nervos și pot face ca tranziția către somn să fie mai dificilă.

De asemenea, lipsa unui program de somn bine stabilit poate perturba ciclurile naturale ale somnului și poate favoriza apariția episoadelor de tresărire în somn. Mai mult, în cazuri rare, tresăritul în somn poate fi asociat cu anumite medicamente, în special cele care afectează sistemul nervos. De asemenea, afecțiuni neurologice precum epilepsia sau sindromul picioarelor neliniștite pot duce la mișcări involuntare în timpul somnului.

Cum se simte când tresari în somn

Experiența tresăritului în somn variază de la o persoană la alta, dar este adesea descrisă ca o smucitură bruscă și neașteptată a unui membru sau chiar a întregului corp. Pentru mulți, senzația este asemănătoare cu momentul în care simți că aluneci sau cazi, și acest lucru poate declanșa o reacție de panică pe termen scurt.

Când tresari în somn, e posibil să te simți dezorientat sau chiar neliniștit pentru câteva secunde, înainte de a-ți da seama că totul este în regulă. Mișcările pot fi izolate la un singur membru, cum ar fi un picior sau o mână, dar pot implica și o smucitură mai largă, care să includă capul sau trunchiul. Aceste mișcări sunt de obicei scurte și durează doar câteva fracțiuni de secundă.

Unii oameni pot experimenta aceste tresăriri în mod frecvent, în timp ce alții le pot resimți ocazional. În cazul unor persoane, mioclonii hipnice sunt destul de intense încât să ducă la o trezire bruscă, în timp ce alții nu își amintesc nici măcar că au tresărit.

Când să mergi la medic

Tresăritul ocazional în somn nu este de obicei un motiv de îngrijorare și face parte dintr-un ciclu normal de somn. Cu toate acestea, dacă aceste mișcări devin frecvente, intense sau deranjează semnificativ calitatea somnului, ar putea fi necesar să consulți un medic.

Câteva semne care indică că ar trebui să mergi la medic sunt prezentate în cele ce urmează. Spre exemplu, dacă te trezești de mai multe ori pe noapte din cauza acestor smucituri sau dacă ai dificultăți în a adormi din cauza lor, este important să discuți cu un specialist.

Dacă tresăririle îți perturbă somnul în mod constant și te simți obosit pe parcursul zilei, aceasta poate indica o problemă de fond.

În cazul în care tresăririle sunt însoțite de alte mișcări anormale ale corpului sau de dureri, este important să consulți un medic pentru a exclude afecțiuni mai grave. Dapar alte simptome, precum tremurături, spasme musculare frecvente, slăbiciune sau amorțeală, acestea ar putea indica o problemă neurologică.

Medicul tău poate efectua teste suplimentare, cum ar fi un electroencefalogramă (EEG) pentru a monitoriza activitatea cerebrală sau un poligraf pentru a studia mișcările în timpul somnului.

Cum poți evita tresăritul în somn

Deși nu poți preveni complet toate episoadele de tresărit în somn, există câteva strategii pe care le poți aplica pentru a reduce frecvența acestora. Cel mai important este să menții un program regulat de somn: Un ciclu de somn constant ajută corpul să se adapteze și poate reduce stresul asupra sistemului nervos. Încercă să te culci și să te trezești la aceleași ore în fiecare zi, chiar și în weekend.

Apoi, redu consumul de cofeină, nicotină și alte stimulente, în special în a doua parte a zilei. Aceste substanțe pot perturba somnul și pot favoriza apariția tresăririlor. 

Este bine să creezi un ritual relaxant înainte de a merge la culcare, cum ar fi cititul unei cărți, meditația sau un duș cald. Acest lucru ajută creierul să treacă treptat de la starea de veghe la cea de somn.

De asemenea, lumina albastră emisă de telefoane și computere poate perturba producția de melatonină, un hormon care reglează somnul. Încearcă să eviți ecranele cu cel puțin o oră înainte de culcare.

Activitatea fizică poate ajuta la reducerea tensiunii și stresului acumulat în timpul zilei, ceea ce poate contribui la un somn mai profund și mai liniștit.

Dacă stresul sau anxietatea îți afectează somnul, găsește tehnici de relaxare care să te ajute să-ți calmezi mintea, cum ar fi yoga, respirația profundă sau terapia cognitiv-comportamentală.

Tresăritul în somn, deși adesea benign, poate deveni o sursă de disconfort dacă se repetă frecvent sau este intens. Însă, este important să înțelegi că acest fenomen este o reacție naturală a corpului, parte a unei tranziții firești între veghe și somn. Adoptarea unui stil de viață echilibrat, cu accent pe gestionarea stresului și menținerea unei rutine de somn sănătoase, poate ajuta la prevenirea episoadelor de tresărire. În cazul în care acestea devin persistente sau sunt asociate cu alte simptome, consultarea unui medic specialist poate ajuta la identificarea unor posibile afecțiuni subiacente și la îmbunătățirea calității somnului.

Așadar, implementând câteva măsuri de igienă a somnului și eliminând factorii declanșatori, poți reduce semnificativ frecvența acestui fenomen și te poți bucura de un somn odihnitor.