Magneziu beneficii: mineralul calmului, energiei și echilibrului

Nu are o faimă la fel de strălucitoare ca vitamina C sau fierul, dar acest mineral tăcut face parte din peste 300 de procese din corpul uman. E ca un dirijor invizibil, care nu iese în evidență, dar fără de care întreaga orchestră a sănătății nu ar mai suna cum trebuie.

Magneziul este prezent în fiecare celulă din corpul nostru, fiind vital pentru funcționarea sistemului nervos, muscular și cardiovascular. Din păcate, mulți dintre noi nu consumăm suficiente surse de magneziu, iar asta se reflectă, treptat, în felul în care ne simțim, dormim, gândim sau ne mișcăm. Să explorăm împreună de ce este atât de valoros acest mineral, ce se întâmplă când lipsește și cum îl putem integra firesc în viața de zi cu zi.

Magneziul și legătura cu energia și starea de bine

Magneziul joacă un rol central în producerea energiei în corp. Fiecare celulă are nevoie de el pentru a transforma nutrienții în combustibil. Fără suficient magneziu, celulele noastre obosesc mai repede, iar noi ne simțim epuizați, fără chef, fără motivație. Nu este de mirare că una dintre cele mai frecvente plângeri ale persoanelor cu deficit de magneziu este senzația de oboseală constantă sau lipsa de rezistență la stres.

Pe lângă energie, magneziul este implicat și în reglarea neurotransmițătorilor – acele substanțe chimice care dictează starea noastră psihică. GABA, de exemplu, este un neurotransmițător cu efect calmant, iar magneziul contribuie la funcționarea optimă a acestuia. Când nivelul de magneziu este scăzut, crește predispoziția către anxietate, iritabilitate sau insomnii. Așadar, dacă te simți adesea tensionat fără un motiv clar, dacă îți este greu să adormi sau te trezești în timpul nopții cu mintea plină de gânduri, e posibil ca organismul tău să-ți transmită un semnal subtil: lipsa de magneziu.

Este interesant faptul că și hormonii stresului, cum ar fi cortizolul, sunt influențați de nivelul de magneziu. Când suntem stresați, pierdem mai mult magneziu prin urină, ceea ce creează un cerc vicios: stresul duce la pierderea de magneziu, iar lipsa de magneziu accentuează stresul. De aceea, mulți specialiști numesc magneziul „mineralul antistres” sau „sedativul natural al sistemului nervos”.

Inima, mușchii și oasele: beneficiarii discreți ai magneziului

Pe lângă rolul său în starea de bine și echilibrul psihic, magneziul este esențial pentru funcționarea corectă a mușchilor și a inimii. El participă la transmiterea impulsurilor nervoase și la contracția musculară. Un semn frecvent al deficitului de magneziu sunt spasmele musculare sau cârceii care apar noaptea, fără un motiv aparent. Aceste mici semnale pot părea banale la început, dar în timp devin din ce în ce mai frecvente și mai neplăcute.

Mai profund de atât, inima fiind un mușchi are nevoie de magneziu pentru a bate în mod regulat și echilibrat. Studiile medicale arată că un aport suficient de magneziu contribuie la reglarea ritmului cardiac, la menținerea tensiunii arteriale în limite normale și la prevenirea anumitor forme de aritmie. Magneziul lucrează în tandem cu potasiul, calciul și sodiul pentru a păstra echilibrul electroliților, care este esențial în funcționarea inimii.

Un alt „client fidel” al magneziului este sistemul osos. Chiar dacă atunci când ne gândim la sănătatea oaselor ne vine imediat în minte calciul, trebuie să știm că magneziul este la fel de important. De fapt, fără magneziu, calciul nu este absorbit corespunzător și nu poate fi fixat eficient în oase. În plus, o treime din tot magneziul din corpul nostru se regăsește în oase, unde contribuie la densitatea și rezistența acestora. Astfel, un aport corespunzător de magneziu ajută la prevenirea osteoporozei, mai ales la vârste înaintate.

Alimentația modernă și deficitul de magneziu: o problemă des ignorată

Deși magneziul se regăsește în numeroase alimente, dieta modernă – bazată tot mai mult pe produse procesate și sărace în nutrienți – face ca o parte semnificativă a populației să nu atingă aportul zilnic recomandat. Pe termen scurt, simptomele pot fi vagi: o stare generală de oboseală, tulburări de somn, crampe sau lipsă de concentrare. Însă în timp, lipsa magneziului slăbește sistemele-cheie ale organismului, iar calitatea vieții scade.

Printre cauzele care favorizează scăderea nivelului de magneziu se numără stresul cronic, consumul excesiv de cafeină sau alcool, anumite medicamente (cum sunt diureticele sau inhibitorii de pompă de protoni), dar și afecțiuni digestive care reduc absorbția acestuia în intestin. De asemenea, sportivii, femeile însărcinate și persoanele în vârstă au nevoie de cantități mai mari de magneziu și sunt, prin urmare, mai expuse riscului de deficit.

Un alt aspect adesea trecut cu vederea este calitatea solului. În multe regiuni, solul a fost epuizat de minerale din cauza agriculturii intensive, ceea ce înseamnă că fructele și legumele cultivate astăzi pot avea un conținut mult mai mic de magneziu decât în urmă cu câteva decenii. Așadar, chiar și o dietă aparent sănătoasă poate să nu acopere complet necesarul, mai ales dacă nu este diversificată și echilibrată.

Magneziul și somnul: un partener de nădejde pentru nopți liniștite

Există puține senzații mai frustrante decât aceea de a te pune în pat obosit, cu speranța unei nopți odihnitoare, doar pentru ca mintea să înceapă să se învârtă în cercuri, iar somnul să întârzie sau să fie întrerupt. Tot mai multe persoane se confruntă cu tulburări de somn, iar una dintre cauzele adesea trecute cu vederea este nivelul scăzut de magneziu din organism.

Magneziul contribuie activ la reglarea ritmului circadian și la promovarea unui somn profund și continuu. Acest mineral susține producerea de melatonină, hormonul responsabil cu inducerea somnului, dar și funcționarea adecvată a GABA – un neurotransmițător care ajută creierul să se „liniștească” și să intre într-o stare de relaxare. Fără un nivel optim de magneziu, acest mecanism natural este afectat, iar somnul devine agitat, fragmentat sau întârzie să apară.

Persoanele care suferă de insomnie cronică sau de treziri nocturne frecvente pot observa o îmbunătățire semnificativă a calității somnului odată cu corectarea deficitului de magneziu. De altfel, cercetările recente arată că suplimentarea cu magneziu la vârstnici sau la cei cu tulburări de somn a dus la creșterea duratei totale de somn, reducerea latenței (timpul necesar pentru a adormi) și îmbunătățirea stării generale de bine dimineața.

Mai mult decât atât, magneziul ajută la relaxarea mușchilor și la reducerea tensiunii fizice acumulate în timpul zilei, lucru care contribuie la o stare generală de calm, favorabilă somnului. Un corp încordat, cu mușchi obosiți sau contractați, are mai multe șanse să rămână într-o stare de alertă. Cu ajutorul magneziului, acest cerc vicios poate fi întrerupt.

În concluzie, dacă ai nopți agitate sau dacă te trezești mai obosit decât te-ai culcat, nu strică să te întrebi dacă ai grijă suficientă de rezervele tale de magneziu. Uneori, somnul mai bun nu vine doar din liniște sau întuneric, ci și din mineralele care îți susțin corpul în tăcere.

Magneziul nu este doar un mineral esențial, ci și un aliat discret care susține echilibrul întregului organism. De la reglarea tensiunii arteriale și a glicemiei, până la menținerea unei dispoziții stabile și prevenirea stărilor de anxietate, efectele sale sunt profunde, chiar dacă nu mereu vizibile imediat. Corpul uman funcționează ca un mecanism fin reglat, iar magneziul este una dintre piesele centrale care îl mențin în armonie. O alimentație echilibrată, bogată în nutrienți reali, este primul pas către un aport optim și o stare de bine pe termen lung.

Cum putem avea grijă de nivelul nostru de magneziu

În mod ideal, magneziul ar trebui obținut din alimentație. Sursele cele mai bogate includ legumele cu frunze verzi, nucile, semințele, cerealele integrale și leguminoasele. Fructele uscate, ciocolata neagră, avocado sau iaurtul natural sunt și ele opțiuni excelente, care pot fi ușor integrate într-o dietă echilibrată. Cheia este diversitatea: un meniu colorat, viu și variat aduce nu doar magneziu, ci și alți nutrienți esențiali.

În unele cazuri, mai ales atunci când deficitul este confirmat prin analize sau simptomele sunt persistente, suplimentele de magneziu pot fi o soluție eficientă. Totuși, acestea trebuie administrate cu prudență și sub îndrumarea unui medic sau a unui farmacist. Dozele prea mari pot provoca efecte secundare, cum ar fi diareea și nu sunt recomandate tuturor, mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni renale.

Un alt mod indirect, dar important, de a sprijini nivelul de magneziu este gestionarea stresului. Cum spuneam mai devreme, stresul cronic e un mare consumator de magneziu, deci orice metodă de relaxare fie că e vorba de mișcare, meditație, plimbări în natură sau pur și simplu somn de calitate ajută corpul să-și mențină rezervele.

Un organism echilibrat știe să își regleze singur multe dintre funcții, dar are nevoie de resurse. Iar magneziul este una dintre cele mai valoroase dintre ele. Când îi oferim corpului nostru ceea ce are nevoie, ne răspunde cu energie, liniște interioară și vitalitate.

Surse:

• https://www.mayoclinic.org/drugs-supplements-magnesium/art-20363116
  
  
•  https://ods.od.nih.gov/factsheets/Magnesium-HealthProfessional/
  
  
•  https://www.sleepfoundation.org/nutrition/magnesium-and-sleep